— Monica, de ce trebuie să o luăm iar de la capăt? Femeia se mută.
— Nu iau nimic de la capăt. Acum o săptămână am stabilit foarte clar cum procedăm.
A tăcut o clipă, apoi mi-a amintit că Cristina Voinea se mută împreună cu copilul și că un apartament bun, aproape de școală, se poate da imediat.
Cu partea asta nu aveam de gând să mă contrazic.
— Atunci trimite-i bani din contul tău.
— Nu am acum 2.400 de lei.
— Nici eu, săptămâna trecută, nu aveam 690 de lei puși deoparte pentru frigiderul mamei. I-am luat din partea mea de salariu, din banii pe care îi gestionez singură.
Abia atunci Andrei Lupescu a priceput pe deplin unde voiam să ajung.
— Chiar pui pe același cântar un frigider și un apartament?
— Nu. Îi pun pe același cântar pe ai tăi și pe ai mei. Tu ai venit cu regula asta, nu eu.
S-a așezat la masă și a deschis conversația cu sora lui.
Până la salariu îi mai rămâneau puțin peste 1.150 de lei. Nu putea să-i dea pe toți, fiindcă urmau cheltuielile obișnuite: transport, prânzuri la serviciu și câteva plăți deja programate.
— Și ea unde stă peste o săptămână? m-a întrebat el.
— De ce peste o săptămână?
Atunci am aflat că locuința veche era achitată până la sfârșitul lunii, adică încă aproape trei săptămâni. Cristina Voinea nu rămânea a doua zi în stradă, cu bagajele lângă ușă. Doar că apartamentul acesta îi plăcuse cel mai mult, iar agentul îi spusese că proprietarul nu va aștepta prea mult.
Cu o zi înainte văzuse un alt apartament, la 1.350 de lei. Era mai departe de școală și avea renovarea mai veche, dar se închiria direct de la proprietar, fără comision.
— Nu spun să o lași baltă pe Cristina Voinea, am zis eu. I-ai promis că o ajuți, deci ajut-o. Dar de ce promisiunea ta trebuie plătită din banii noștri comuni, dacă, acum o săptămână, mama mea nu mai avea voie să intre în calculul aceluiași buget?
La întrebarea asta, Andrei Lupescu n-a găsit niciun răspuns limpede.
A doua zi i-a scris surorii lui că, pe moment, îi poate da 1.000 de lei, iar după salariu, dacă mai este nevoie, va completa.
Cristina Voinea s-a supărat. Ea se obișnuise deja cu ideea acelui apartament și conta pe faptul că fratele ei va acoperi toată suma lipsă. La început au schimbat câteva mesaje, apoi ea l-a sunat.
Din conversație am auzit doar replicile lui Andrei Lupescu.
— N-am spus că plătesc eu tot avansul… Cristina Voinea, am zis că te ajut… Nu, 2.400 de lei din banii familiei nu iau.