«Doar că tu ai crezut mereu că poți compensa cu o bucată de aur anii în care… ai fost absent sufletește» — spuse Cornelia, fixându-l peste masă în fața invitaților

Este eliberator să refuzi iubirea condiționată.
Povești

Telefoanele au început după nici două ore. Le-am lăsat să sune. Dimineața, m-am întors în orașul meu și am așteptat, știind că nu va rămâne liniștită mult timp.

Nu a întârziat. A sunat la serviciu; de la Resurse Umane, Aurelia Bacovianu m-a chemat în birou și, cu o jenă vizibilă, mi-a transmis că mama mea susține că sunt „instabil”, că am furat o relicvă de familie. La scurt timp, pe rețelele sociale a apărut o fotografie: Cornelia Ursuleanu ținând în mâini cutia goală, cu o expresie îndurerată, aproape teatrală. Sub imagine scria: „Inima unei mame nu poate fi cumpărată cu pietre prețioase. Mă rog ca fiul meu să-și vină în fire.” Iar în comentarii, Tiberiu Mureșanu o consola zgomotos, mă compătimea pe ea și mă condamna pe mine.

Priveam ecranul și înțelegeam limpede: nu o dureau cuvintele aruncate asupra mea. O durea faptul că nu mă mai putea controla.

După trei zile, a ajuns la spital cu un puseu hipertensiv. A postat și de acolo un selfie, în halat, cu perfuzia la mână: „Rudele îmi doresc boala. Eu însă le iert.”

M-am dus. Nu ca să înapoiez colierul, ci ca să pun capăt jocului.

Era singură în salon, palidă, dar cu o licărire de satisfacție în priviri. Era convinsă că venisem să-mi cer iertare.

— Ovidiu Iliescu, în sfârșit. Știam că te vei răzgândi. Adu colierul și uităm tot acest episod neplăcut.

Am tras un scaun lângă pat și am privit-o drept în ochi.

— Nu mă întorc. Și colierul rămâne la mine. Știi de ce? Pentru că nu bijuteria te interesa. Aveai nevoie de spectacol. De o scenă pe care să mă umilești, ca să arăți tuturor ce fiu nerecunoscător ai și ce mamă martiră ești.

A vrut să mă reducă la tăcere, dar mi-am continuat vorbele calm:

— Cinci ani am trăit aproape din nimic, doar ca să-ți cumpăr darul acela. Știai foarte bine. Și totuși, în fața tuturor, m-ai numit insensibil, iar pe Tiberiu l-ai ridicat în slăvi. Pe același Tiberiu care te caută doar când are nevoie de bani, care te sună o dată la câteva luni, și atunci cu o rugăminte. Dar el știe să te lingușească. Eu nu. Eu doar am muncit și am strâns bani pentru visul tău.

Momente Reale